{"id":495,"date":"2020-11-15T10:11:56","date_gmt":"2020-11-15T08:11:56","guid":{"rendered":"http:\/\/aradfreetours.com\/?p=495"},"modified":"2020-11-22T11:58:40","modified_gmt":"2020-11-22T09:58:40","slug":"povestea-unui-monument-pierdut-statuia-ciumei-din-arad-ep-1","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/aradfreetours.com\/ro\/povestea-unui-monument-pierdut-statuia-ciumei-din-arad-ep-1\/","title":{"rendered":"Povestea unui monument pierdut: Statuia ciumei din Arad. Ep. 1 \u2013 Epidemia din secolul al XVIII-lea\u200b"},"content":{"rendered":"
\n\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t
\n\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t
<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t

Povestea unui monument pierdut: Statuia ciumei din Arad. Ep. 1 \u2013 Epidemia din secolul al XVIII-lea<\/h1>\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\"\"\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t
Fig.1<\/figcaption>\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/figure>\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t

Epidemia din secolul al XVIII-lea<\/b><\/span><\/h3>

Pe teritoriul dintre Ungaria \u0219i Transilvania, unde se afl\u0103 azi Aradul, s-a ab\u0103tut de multe ori ciuma de-a lungul timpului. Cele mai mari epidemii \u00een perioada medieval\u0103 au fost \u00een anii 1065 \u0219i 1456, c\u00e2nd boala a fost adus\u0103 aici de armatele de crucia\u021bi \u00eentor\u0219i din campanie. Se spune c\u0103 \u00een secolul al XIII-lea, Sf\u00e2ntul Ladislau, iar mai apoi Iancu de Hunedoara au c\u0103zut prad\u0103 cumplitei ciume. Despre \u201eMoartea Neagr\u0103\u201d a scris si Boccaccio, epidemia din secolul al XIV-lea (care a decimat \u00eentreaga Europ\u0103) fiind pretextul \u201eDecameronului\u201d. Boala a \u00eenceput s\u0103 fie studiat\u0103 \u00eencep\u00e2nd cu secolul al XV-lea, dar \u0219i \u00een urm\u0103toarele secole molima s-a r\u0103sp\u00e2ndit nestingherit\u0103 pe teritoriul Ungariei \u0219i al Transilvaniei.<\/span><\/p>

Cei suspec\u021bi erau carantina\u021bi 40 de zile, \u00eencuia\u021bi \u00een propriile case, u\u0219ile erau sigilate, obiectele d e\u00eembr\u0103c\u0103minte erau afumate \u00een vederea dezinfect\u0103rii. Sigiliul de pe \u00eencuietoarea u\u0219ii se desf\u0103cea doar c\u00e2nd se scoteau cadavrele ce urmau s\u0103 fie incinerate. \u00cen secolul XIX, remarca Lakatos Otto (<\/span>1<\/b><\/span>), condi\u021biile erau mult mai bune, carantina \u0219i perioada de imunizare reduc\u00e2ndu-se la (doar!) 20 de zile.<\/span><\/p>

Conform documentelor Ordinului Minori\u021bilor, \u00een Arad au fost epidemii de cium\u0103 \u00een anii 1639, 1642, 1689, 1710. Dintre membrii acestui ordin franciscan, mul\u021bi au pierit \u00een epidemiile mai sus amintite, devenind victimele propriilor voca\u021bii, f\u0103c\u00e2ndu-\u0219i datoriile duhovnice\u0219ti \u0219i \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 aline sufletele credincio\u0219ilor suferinzi.<\/span><\/p>

\u00cen secolul al XVIII-lea, Aradul a stat din nou sub amenin\u021barea molimei. Primul val de cium\u0103 a p\u0103truns \u00een zon\u0103 \u00een 1708, adus de solda\u021bii turci. \u00cen anul 1710, locuitorii din Cetatea Veche (Sarkad (2<\/b>) \u00een maghiar\u0103, actualul cartier Dr\u0103g\u0103\u0219ani, unde \u00een zona fabricii Teba s-a aflat cetatea veche a Aradului) s-au \u00eempu\u021binat \u00eentr-at\u00e2t, \u00eenc\u00e2t de abia aveau oameni care s\u0103 asigure bunul mers al comunit\u0103\u021bii.<\/span><\/p>\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t

\n\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t
\n\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\"\"\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t
Fig.2<\/figcaption>\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/figure>\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
\n\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t

Cel de-al doilea val de cium\u0103 s-a ab\u0103tut asupra ora\u0219ului \u00een perioada 1738-1740, de\u0219i \u00een anii premerg\u0103tori acestei epidemii au mai existat destule cazuri \u00een ora\u0219. \u00cen monografia sa (3<\/b>), Marki Sandor arat\u0103 cazua acestei epidemii. Boala a fost adus\u0103 de oamenii care s-au refugiat la Arad din calea atacurilor otomane. \u00cen plin focar de infec\u021bie, localnicii nu au avut voie s\u0103 ias\u0103 din case, autorit\u0103\u021bile confisc\u00e2ndu-le cheile. Dac\u0103 murea cineva, cei din cas\u0103 au transmis un semnal din clopot gardienilor de pe strad\u0103. Ei au trimis c\u0103ru\u021ba cu groparii, ce adunau cadavrul \u0219i \u00eel duceau la locul de veci. <\/span><\/p>\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/section>\n\t\t\t\t

\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t

Deseori se \u00eent\u00e2mpla ca singurul membru al unei familii s\u0103 moar\u0103, iar cadavrul lui a z\u0103cut \u00een cas\u0103 cu zilele, p\u00e2n\u0103 \u00eel descopereau gardienii. To\u021bi cei care au murit au fost \u00eengropa\u021bi \u00een groapa comun\u0103 din afara ora\u0219ului (str. Ferdinand- monografia Marki, str. Nandor- monografia Lakatos, la num\u0103rul 1, unde \u00een sec. XIX se afla casa Paszthory). \u00cenainte de \u00eenhumare, cadavrele au fost stropite cu var nestins, pentru a fi dezinfectate.<\/span><\/p>

Av\u00e2nd \u00een vedere panica general\u0103 care s-a creat, p\u0103rintele Lakatos Otto laud\u0103 demersurile autorit\u0103\u021bilor ar\u0103dene, care s-au descurcat l\u0103udabil, au ac\u021bionat cu promptitudine \u0219i au luat m\u0103suri \u00een\u021belepte pentru protejarea popula\u021biei (chiar \u0219i pentru acele vremuri!). Dintre aceste m\u0103suri (4<\/b>) putem aminti:<\/span><\/p>